Există diferenţe între femei şi bărbaţi vizibile şi evidente de-a lungul istoriei. Dar sunt şi altele. Psihologii le-au văzut, neurologii la fel. Le-au simţit şi câţiva pseudo-autori de cărţi şi s-au îmbogăţit de pe urma lor. Din păcate, cumva, ele nu prea mai ajung să fie utile şi în realitate. Azi vorbim despre bărbaţi şi femei şi diferenţele dintre cei doi.
Atunci când el şi ea stau într-un spaţiu special amenajat doar pentru confortul lor, lucrurile o mai iau razna. Câţi dintre noi nu s-au certat fix pe subiectul certurilor? Sau câţi şi-au pierdut minute bune să se lămurească de o chestie pe care o spuneau amândoi, dar în cuvinte diferite? E puţin clar că teoria despre bărbaţi şi femei diferă puţin de practică. Dar nu la nivel de nuanţă, pentru că acolo doar noi suntem experte.
Ce se ştie despre bărbaţi şi femei
Noi suntem alea care simţim izul de pericol chiar înainte ca autorul lui să îl gândească. Mirosim schimbarea din densitatea aerului, chiar şi atunci când cineva drag se juleşte la gleznă. Găsim instant soluţia problemei prin dulapuri şi o punem în aplicare cu profesionalism de asistente. Dacă iese şi un mic spectacol în timpul ăsta, e alegerea fiecăreia.
Dar suntem nişte consilieri desăvârşiţi. Citim intenţiile din ochii oamenilor cu precizie, iar când oferim un sfat, includem perspectivele din întreg tabloul situaţiei. După cum tot istoria o spune, mai suntem şi în spatele unora dintre deciziile care au schimbat cursul lumii în bine.
Bărbaţii sunt spaima paletei de culori pentru vopseluri de orice fel. Rezumă cea mai delicioasă mâncare cu nume străin în aia de atunci. Dacă descriu un loc, îi includ atâtea detalii tehnice încât nu prea mai seamănă cu ăla unde ai fost şi tu. Tot ei habar nu au ce şampon folosesc şi nu prind motivul pentru care ai plecat după o chestie şi te-ai întors cu şapte, pentru că aşa ai simţit pe moment.
Dar sunt soldaţii noştri. Se luptă cu responsabilităţile şi priorităţile de parcă ar îmblânzi dragoni. Şi, cumva, asta fac. Atunci când vorbesc cu tine, îşi expun gândurile fără filtru, pentru că au încredere că le prinzi esenţa. Ei sunt motivul pentru care nu ne e frică să mergem la două noaptea pe stradă, în rochiţe mulate – sunt acolo şi ne apără. Tot ei ne mai apără de potenţiale răceli, cu riscul să le fie lor frig. Şi tot ei au braţele formate în aşa fel încât să emane linişte pentru noi.
Rezumatul situaţiei ăsteia e ar fi că ei sunt mai mult capul relaţiei, iar noi inima. Precizez că una nu o exclude pe cealaltă, ci doar o accentuează. Cine nu a prins asta, sigur e femeie.
Despre bărbaţi şi femei, în practică
Eram în cadă. O cadă d-aia plină cu spumă şi arome chimice. Nu mă gândeam la nimic. Era momentul meu de relaxare, ăla care apare rar şi bine. Am oftat a linişte.
Fericire, libertate. Uite, mă, poţi să te bucuri de asta şi într-un oraş prea agitat, cu un serviciu full-time şi alte îndratoriri administrative acasă. Momentul meu cu mine, unde nu ştie nimeni ce fac. Dar şşşt! Libertate.
S-a cam răcit apa. Îi dau drumul celei calde cu piciorul stâng. De ce el? Pentru că sunt stângace corectată. Un fel de ambidextră mai şmecheră, pentru că am forţa pe stânga şi precizia pe dreapta.
Am forma unghiilor de la picioare mişto. Ce bine că nu trebuie să le dau cu ojă iarna. Hei! Linişte, libertate…
Schimb picioarele care iau aer deasupra apei. Îmi aduc aminte de două oje proaspăt cumpărate şi încă nefolosite.
Da! Îmi fac unghiile după ce ies din cadă şi – magie – transform casa în salonul meu de tratament cosmetic! Ce îmi mai trebuie? Mască, pensat, coafar. Dar toate astea trebuie făcute într-o ordine. Să vedem…
Mai trec câteva minute. Se aude ceva din afara băii.
Ce s-a întâmplat? Se descurcă el puţin fără mine. I-o fi foame? Ar trebui să pun mâncarea la încălzit. Dar înainte de ojă. Chiar, ce ojă să fie azi?
Mă instig iar la tăcere. Mă uit, zâmbind, în jur. Îmi opreşte zâmbetul un fir de păr de pe faianţă.
Ah! Cum de l-am ratat la curăţenie? A, ştiu! Probabil, rămăsese pe buretele ăla naşpa la curăţat. E la gunoi. Dar când se opreşte şi părul ăsta din căzut? Năpârlesc precum căţeii, măcar mai am păr suficient în cap. Să fim serioşi! Am păr prin toată casa. Şi şamponul ăla…nici ăla nu îşi mai face efectul. Suntem în 2017, iar eu încă mai caut tratamentul ăla pentru păr care chiar să facă ce spune că face.
Morala din lecţia despre bărbaţi şi femei
Am ieşit din cadă zâmbitoare şi recunoscătoare că el mă iubeşte şi mă suportă, deşi îi împodobesc toată casa cu fire de păr. Până şi alea care chiar sunt în cap mai aduc probleme şi ne fac să mai întârziem pe la vreo ieşire. L-am îmbrăţişat cu toată avalanşa aia de sentimente şi i-am spus că e un om minunat.
A intrat şi el la şedinţa de baie relaxantă. A ieşit de acolo puţin mai vesel şi cam atât. L-am întrebat cum a fost şi am aflat că bine. De frică să nu fi observat acel fir de păr uitat şi acum şi ca să fiu subtilă, l-am întrbat şi altceva. La ce s-a gândit el cât a fost în cadă. Aşa, de curiozitate. Răspuns?
La ce am de făcut azi. Atât.
Post-morala
Era sâmbătă, dar una d-aia pentru care nu aveam stabilit nimic. N-am insistat.
Dar am văzut, încă o dată. că nu pot să vorbesc despre bărbaţi şi femei fără să mă refer, în mod direct, la diferenţele dintre noi toţi.
Foto: Pixabay.
Comments
Trackbacks & Pingbacks
[…] opuse. Câte femei din lumea asta nu au zis, macăr odată la câteva luni, că aşa şi-ar dori două-trei zile singure, că mamă ce schimbă ele universu’ atunci şi ce întorc axa pământului şi rup […]