Cum arată nişte femei naturale? Bine. Fără operaţii, zic bărbaţii în general. Alţii plusează cu câteva criterii. Fără boieli, gleturi, spoieli şi alte d-astea. Unele femei zic că orice e ok, atâta timp cât te recunoaşte lumea pe stradă. Altele mai taie plasticul, siliconul, botoxul şi hialuronicul. Alea sigure rău pe ele zic că natural înseamnă bine chiar şi fără machiaj.

Femei naturale sunt…?

Mă consider o femeie naturală. Am renunţat la vopseaua de păr, dar nu pentru că aia ar fi prea falsă, ci dintr-o pasiune ascunsă pentru culoarea aia naturală pe care nu o mai văzusem de ceva timp. Am purtat gene false pentru o zi, puse de o fată care era dependentă de ele – sau, cel puţin, aşa zicea. M-am lecuit.

Mă machiez des, dar nu radical. Încă nu am învăţat la ce folosesc primerul, conturul, fardul de sprancene şi tot ce mai apare peste noapte. Am renunţat să încerc să mai înţeleg fondul de ten. Am rămas la câteva chestii de aplicat zilnic şi repede.

Pentru evenimente, de obicei, mă machiez tot acasă, pe tehnici din cărţulii venite odată cu trusele de machiaj şi tutoriale. Părul stă, de obicei, bine, că are suficiente electrice care să facă asta. Mani şi pedi, din panică, se fac tot acasă.

Femei naturale, care folosesc…?

Să luăm o zi normală din viaţa unei femei naturale. Sau care crede că e aşa. Te sună, brusc, cineva şi te cheamă undeva. Ai părul cam jegos, aşa că îi dai repede cu un şampon uscat. Un pic de butan, izobutan şi propan. Plus încă câteva, doar că de cele de mai sus chiar am auzit la chimie.

Dacă eşti ca mine, probabil că te gândeşti cum astea trei reacţionează cu tratamentul ăla care conţine doar chestii naturale şi un conservant aproape natural.

Asta peste un strat de SLS (sodium laureth sulphate), parabeni şi ce nebunii mai are şamponul – chiar şi ăla de bebeluşi.

Dai repede cu o loţiune de corp şi-un pic de tetrasodium EDTA (un soi de plastic).

Şi parafină, care mai e în unele soiuri de gel de duş – ca ceara, doar că nu o simţi pe piele.

Dacă vrei să-ţi mai scadă puţin celulita – un gel şi-o sutime de potasiu.

O porţie mică de aluminiu, că avem nevoie zilnic de deodorant.

Ar mai fi substanţe, metale şi alte nebunii. Dar ar urma o listă cu majoritatea produselor pe care le folosim, în speranţa că ne menţin naturale, fără efecte adverse peste câţiva ani.

eu machiata

Femei naturale, pe deasupra sau pe dedesubt

Rămânem femei naturale. Dacă nu ar fi aşa şi am elimina toate cele de mai sus, probabil că ne-am ţine cosmeticele în frigider (am avut un deodorant făcut în casă, ştiu ce zic). Sau am fi ca hipioatele-alea extremiste, care cu siguranţă că ar răsufla uşurate dacă s-ar epila sau ar folosi chestii care chiar au efect. Da, ăla chimic pe care îl căutăm în fiecare produs, fără să recunoaştem că e aşa.

Avem straturi invizibile de chestii pe pori, în fiecare zi. Uneori, mă sperii atunci când mai citesc câte-o etichetă şi le mai descopăr. Le mai găsesc alternative unora, iar pe altele le accept aşa cum sunt şi ignor riscul ca peste câţiva ani să fac cancer de la oja de unghii, să îmi cadă părul de la tratamente sau alte nenorociri. Pe unele le înlocuiesc cu alternative naturale. Altele rămân acolo, cu liste de ingrediente blocate de magazin, priviri şi suflet.

Suntem în 2018, anul virtual şi real în care parcă iar se redefinesc termenii şi definiţiile existenţei noastre. Aşa că întreb. Ce mai înseamnă să fim femei naturale acum? Dacă suntem, practic, nişte reacţii chimice moleculare în mişcare, dar care nu se văd şi nu implică bisturiu, anestezic şi lipici, mai sunem aşa cum spunem? Sau e cineva, acolo, la maternitate şi răspunde la întrebări cu:

Naturale? Avem, doar că am pierdut stocul. Nu mai ştim exact cum arată.