PISTOL este unul dintre oamenii care nu fac rap, ci cântă rap. Are versurile la el, vocea potrivită pentru cam orice strofă sau refren şi o atitudine care a dus la acest şir de întrebări care îşi căutau răspunsul. Vă prezint un interviu cu rapperul şi omul PISTOL, din care am putea învăţa toţi.

Monica scrie: Ai avut o pauză în cariera muzicală. Apar colaborări cu numele tău, dar nu piese proprii. Ce urmează pentru tine?

Eu am proiectele mele, dar care încă nu îşi găsesc locul în muzică. Nu ştiu, încă nu e momentul pentru ele.  Prezentul nu îmi inspiră că e potrivit ca eu să lansez un material nou şi să aibă impactul pe care îl caut.

Nu spun că impactul trebuie să fie mare sau mic, dar un viitor proiect trebuie să lovească publicul pe care îl doresc. Aş dori un public care rămâne constant, nu fluctuează atât de mult din cauza părerilor, pentru că nu îi las loc să fluctueze. Dacă voi reuşi să ajung la o înţelegere cu mine mai repede, atunci vă anunţ şi pe voi mai multe.

„Faci nişte sacrificii ca să primeşti”

Ce ar trebui să se întâmple pentru ca tu să revii în muzică?

E o discuţie foarte amplă. În primul rând, trebuie să se întâmple ceva între mine şi mine pentru ca eu să găsesc că mutarea înapoi în muzică 100% să fie o soluţie, în momentul de faţă. Nu am siguranţa că pot să mă ocup doar de muzică.

Nici nu te lasă viaţa mereu să faci asta, dar viaţa nu ar trebui să fie simplă. Nimic nu ar trebui să fie simplu. Trebuie să fie complicat. Faci nişte sacrificii ca să primeşti.

Dar, legat de întrebarea ta, eu văd o discrepanţă foarte mare între artiştii din România. Nu reuşesc să colaboreze puţin mai prieteneşte, să fie un respect reciproc.

Am fost la un concert unde au fost foarte mulţi artişti şi în public, nu doar pe scenă. Toată lumea s-a salutat cu toată lumea, dar au stat în găşti foarte îndepărtate. Nu am văzut genul ăla de interacţiune când îi strângi mâna, dar parcă ai vrea să îi iei şi în braţe puţin. Lipsea acea prietenie.

Sunt oameni în public care ascultă şi muzica ta, nu doar pe a celui de pe scenă. Dacă ei nu văd acea prietenie, de ce ar fi înclinaţi să asculte ambii artişti, atunci când ei nu se înţeleg? Şi atunci ai provocat ascultătorul ăla să îşi creeze o falsă idee despre artist. Artiştii contribuie la mărirea distanţei dintre ascultătorii unui rapper faţă de ascultătorii unui cântăreţ de dance.

Cum vezi succesul în rap acum?

Pentru că s-a evoluat atât de mult în privinţa modului cum trebuie livrată o piesă ca să fie primită, succesul înseamnă să ai o echipă devotată în spate, nişte oameni care cred în visul tău măcar pe jumătate faţă de cum crezi tu şi care ar fi dispuşi să îşi dea vieţile peste cap, o perioadă, până când ai ajuns să ai un cuvânt de spus.

De ce îţi e cel mai dor din România?

PISTOL: De oamenii şi de drumurile pe care sunt obişnuit să merg. De ce reacţii se primesc şi ce saluturi se aud şi de amenzile din tramvai, orice. De mâncare, poveşti, toate amestecate. Nu poţi să găseşti afară mediul în care ai fost crescut. E un cu totul alt sistem de dinainte să ajungi tu acolo, nu te-a creat pe tine.

Sincer, îmi e dor să fiu acasă şi să fac muzică.

Pistol langa lac

„Muzica de oriunde te afli înseamnă muzică şi atât”

Ce te-a învăţat Anglia pe plan muzical?

Ei au o piaţă mult prea mare de muzică ca să îţi faci vreo idee despre faptul că au şi ei artişti foarte buni, răi, medii. Eu nu înţeleg în ce direcţie merge muzica de la ei. Sunt band-uri care la ei iau amploare, dar pe care eu, dacă le-aş vedea în România, aş fi scârbit. De exemplu, rap-ul foarte chinuit pe crac, cu pantaloni strâmţi şi altele, la ei are foarte mare succes.

Piesele care au avut cel mai mare succes, au avut şi cel mai prost mesaj. Cu cât e mai prost mesajul, cu atât e mai gros contul bancar.

Dar cei care au avut succes în underground-ul lor sunt cu mult peste noi. Organizează fiecare eveniment de parcă ar cânta Michael Jackson, nu un artist din underground. Toată lumea se concentrează să publice evenimentul, să facă artistul cât mai vizibil. E o muncă în echipă, cumva. Chiar dacă nu îi urmăreşti, eşti bombardat cu postările lor. Asta e foarte tare, pe plan artistic.

Muzica de oriunde te afli înseamnă muzică şi atât.

Interviu PISTOL

De ce eşti cel mai mândru pe plan muzical?

Nu am avut o carieră încă în România, lucrez la ea. Dar cel mai mândru sunt de faptul că am reuşit să obţinem o nişă între ascultătorii muzicii, fără să ne propunem treaba asta. A venit totul natural.

Şi sunt mândru că mi-am dovedit singur că, dacă faci ceea ce îţi place, atunci o să aibă succes. Cred că nu de multe ori ai ocazia să faci ceea ce îţi place. Dar să ajungi să faci ceea ce îţi place şi să ai succes, fără să depui un efort foarte mare în privinţa asta, ci doar să îţi vezi drumul tău, îţi dă de înţeles o lecţie importantă. Ăsta ar fi planul pe care vreau să îl urmez.

Am văzut că se poate şi, dacă voi lucra în permanenţă la proiect şi tot ce înseamnă el, va avea succes.


„Trebuie educaţi puţin ascultătorii de la noi”

Pistol

Care sunt valorile pe care vrei să le transmiţi prin muzică?

Muzical, în primul rând aş vrea să existe un respect pe care eu îl urmez, atunci când mă întâlnesc cu alţi artişti sau când aud piese de-ale lor. Consider că respectul este o foarte mare calitate care ar trebui să existe între muzicienii din România.

O apreciere corectă ar fi o altă calitate pe care ar trebui să aibă un ascultător, un cântăreţ şi aşa mai departe. Să nu umfli prea mult persoanele care nu îşi au rostul în faţa publicului şi nu ar trebui să îşi aibă mesajele auzite. Ar trebui să se lucreze în echipă pentru a păstra muzica de calitate în faţă şi să marginalizezi persoanele care nu au ce căuta acolo prin simplul fapt că au un mesaj retardat. Nu ţine de rasă sau de altceva. Pur şi simplu, artiştii din România ar trebui să marginalizeze persoanele care nu au ce căuta în muzică. Poate că măcar ascultătorul o să înţeleagă din aceste reacţii.

Trebuie educaţi puţin ascultătorii de la noi, pentru că sunt foarte alandala. Necesită efortul tuturor ca să reuşeşti să susţii o muzică de calitate. Iar restul să arunce ce au la Recycle Bin şi, totuşi, să existe hit-uri de la o mie de trupe.

Ce e cel mai important pentru tine?

Cuvântul dat. Promisiunile făcute. Dacă eu spun Bazează-te pe mine că fac eu aia, uită de chestia cu care mi-ai spus să te ajut. S-a rezolvat.

Interviul cu PISTOL face parte dintr-o serie de materiale pe care o doream completă demult. Ea a început cu un material despre Robert DRG şi a continuat cu un interviu care să surprindă atmosfera din Secţiunea Sălăjan. Următorul şi ultimul din serie va fi un interviu cu Dinte, care va apărea în câteva zile.