E greu, ca femeie (!), să îți găsești un bărbat în vremurile astea tumultoase. E greu până și să te gândești la asta, mai ales când pretențiile reflectă un singur standard: normal. E greu să pronunți cuvântul normal fără să îți sară cineva în cap, darămite să îl descrii.
Azi încerc imposibilul.
Bun. Ziceam de bărbați. Mie îmi place să cred că un bărbat normal, credincios și cu o coloană vertebrală metaforică, ar putea conduce România pe drumul de refacere, fără să îl împuște Obama după câteva ore. Dar să revenim la realitate.
Femeile au, mai nou, o problemă cu standardele. Nu că le-ar fi înmulțit sau schimbat, dar bărbații încep să se îndepărteze de ele – fie că vor asta, fie că nu. Se efeminează fizic din cauza multor chimicale și, apoi, psihic, pentru că folosesc altele – că să le compenseze pe primele. Ajung să își sucească gândirea până la punctul în care femeile încep să creadă că sunt prea pretențioase pentru secolul ăsta. Știți la ce mă refer. Sunt cei pe care îi vezi peste tot, în drum spre locurile alea normale, unde te întâlnești cu oameni normali. Și, bineînțeles, aia care te surprind, atunci când li se evaporă armura de oameni normali.
Cum arată un bărbat normal, în viziunea mea? Ca mai jos. Da, urmează o lista.
El tre’ să:
- aibă o stângăcie naturală, atunci când vine vorba de gătit sau curățenie. Iar cei norocoși, să o corecteze.
- oricum ar fi el, să fie amuzant. Tre’ să aibă glume la care să se radă.
- te facă să te simți în siguranță noaptea, pe stradă, pe frig, pe munte.
- aibă păr pe el.
- prefere haine confortabile. Nu roz. Nu cu „v”-uri la gât. Nu mov.
- știe chestii fizice de supraviețuire sau istorice/geografice. Alea care te fac să îți descoperi privirea de apreciere + surprindere + „d-aia l-am ales”.
- aducă bani în casă. Câți îl duce pe el capul să aducă. Bine, frumos ar fi să o faci și tu (dacă nu te vrei casnică), dar dacă el nu are porniri d-astea, n-o să poată să crească un copil nici măcar din cărți. Pentru că nu o să aibă bani de mâncare sau haine. Sau cărți.
- știe când să înjure și când să fie diplomat. Doar are o neoficială soacră de impresionat.
- știe, evident, să te facă să te simți iubită & femeie, să se dezbrace frumos, să se miște bine, să fie bun la pat, să te țină aproape de el după.
A nu se înțelege că bărbatul perfect tre’ să coboare din peșteră și, pe drum, să se schimbe în costum. Dar parcă nici ăștia de acum nu-s prea ofertanți.
Și acum, punctul culminant, tâlcul întregii povești, esența listei de mai sus…
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Va dau un indiciu: London Fashion Week, ianuarie 2014 (adică nu un beci hispstăresc).
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
…………………………………………………………………………………………………………………………………..
Vă prezint bărbații viitorului.
Exact. Asta spuneam și eu.
Foto 1: Pexels
