SĂ VORBIM LIMBA ROMÂNĂ. V – Suportaţi-mă, că d-aia exist!

SĂ VORBIM LIMBA ROMÂNĂ. V – Suportaţi-mă, că d-aia exist!

Trăim într-o lume în care uităm că suntem oameni. Putem fi cetăţeni europeni, consumatori, spectatori, dar mai rar oameni. Rătăcim între noi până când ajungem să ne pierdem pe noi. Căutăm superiorul atât de mult încât nu mai ştim cum să-l găsim. Suntem încurajaţi să nu vrem simplu, suficient şi tradiţional, ci complex cu aer de labirint, mult, din ce în ce mai mult şi nou, întotdeauna nou. Aşa că mulţi avem nevoie, uneori, să strigăm: suportaţi-mă!

Cam la asta s-ar reduce societatea mainstream, adică cea care – ironic – are şi cea mai mare putere de decizie. Dacă un om vrea ceva cu argumente şi o listă de beneficii, el e acoperit, într-o secundă, de alţi zece mii care vor altceva, doar pentru că aşa au ei chef. Ăsta ar fi şi mecanismul de propagare al cuvintelor. Doar că, din păcate, aşa cum puricii se înmulţesc mai repede decât  înfloresc crinii, la fel se întâmplă şi cu minunăţiile noastre de sunete adunate sub un sens.

Sau mai multe

Mai exact, astăzi vorbim despre suport. Ăla invocat în mai toate discursurile de final de proiect, după orice idee dusă la bun sfârşit şi în fiecare etapă în care ţinem să tragem o linie peste ceva ce credem că ar fi fost şi să îl delimităm de ceea ce urmează.

Cum, nu ştiţi despre ce vorbesc? Aţi auzit vreodată vreun „mulţumesc pentru suport?” Atunci, începem să ne înţelegem. Şi, dacă tot am ajuns aici, să ne şi lămurim.

DEX, 2009SUPÓRT, suporturi, s. n. Ceea ce susține sau sprijină un obiect; piesă sau dispozitiv care servește la susținerea unei piese, a unui sistem tehnic etc. ♦ Fig. Ajutor, sprijin, reazem. – Din fr. support.

Cu alte cuvinte, atunci când spui fraza de mai sus, îi clasifici pe cei din jur ca obiecte. Practic, atunci ai în faţa ta nişte bastoane umblătoare. Şi, dacă tu mulţumeşti pentru suport, aşa cum o faci atunci când engleza ţi se pare mai interesantă decât româna şi ţi-e lene să traduci în minte până la capăt, asta te face pe tine un om suportat de altul, nu? Înseamnă că ajungem în altă direcţie.

DEX, 2009SUPORTÁ, suport, vb. I. Tranz. 1. A îndura, a răbda, a suferi. ♦ A admite, a tolera, a îngădui. 2. A susține o greutate, o povară; a rezista la… ♦ A avea sau a lua în sarcina sa o obligație bănească. – Din fr. supporter.

Deci, să fii suportat nu e neapărat frumos. Dar nici să suporţi. Şi, cu siguranţă, nu e plăcut să stârneşti zâmbete compătimitoare din partea celor care ştiu la ce te refereai tu, de fapt. Parcă laurii victoriei nu mai sunt aşa de strălucitori atunci când îi ornezi cu nămol, nu?

În cazul ăsta, ce ar trebui să facem?

Simplu. Să ne reamintim că suntem oameni, români, trăim şi vorbim după cum ne ghidează inima, atunci când o şi ascultăm. Aşa că e bine să ne amintim că cei din jur ne pot fi un sprijin de nădejde, la nevoie. Adică ar fi cazul să nu mai transpunem engleza în cuvinte româneşti, fără să ne gândim că sunt şanse mari de a o ciunti pe cea din urmă.

DEX, 2009: SPRIJÍN, sprijine, s. n. 1. Ceea ce servește să susțină, să sprijine (1), să prindă ceva (ca să nu cadă). 2. Fig. Ajutor, asistență, ocrotire. ♦ (Concr.) Susținător, ocrotitor, sprijinitor. – Din sl. sŭprenženŭ.

A venit vremea să ne sprijinim şi nu să ne suportăm, să ne ajutăm şi nu să ne rezemăm. Înţeleg că, uneori, poate vreţi să impresionaţi. Dar o puteţi face altfel. Aşa că nu mai umflaţi pernele, nu mai tăceţi ca porcu-n păpuşoi, nu mai faceţi o brânză. Că doar n-aţi învăţat până la piciorul broaştei. Mai bine dregeţi busuiocul până nu devine uscătură.

Foto: free images.

Prev Când cutiile respiră
Next Curierul cu iubire. O poveste

About Author

Monica

0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment

* contact

*

Sunt de acord.


CAPTCHA Image