Nu faceți ce facem noi! (Scrisoarea netrimisă)

Nu faceți ce facem noi! (Scrisoarea netrimisă)

Ar fi trebuit să duc scrisoarea asta la poștă. Să iau un plic d-ăla alb complet, să îi pun niște timbre, un titlu mare Nu faceți ce facem noi și să o trimit. Până când mi-am dat seama că nu știam unde e. Apoi, m-am întrebat dacă ar citi-o cineva. De fapt, destinatarii ar fi fost mulți și uitați chiar și de ei înșiși. Așa că o las aici.

(scrisoare netrimisă) Dragi părinţi, bunici…

Vă spun asta o dată. Nu faceți ce facem noi. Nu faceți prostiile pe care le facem noi acum. Nu vă adaptați. Nu fiți deschiși.

Aveți în spate mii de generații care v-au arătat că ce știți voi merge. Noi avem manifestări care sunt încadrate la boli psihice, chiar dacă ne distrage o frunză pe geam, în timp ce cineva vorbește.

Nu vă bucurați la tot ce oferă viața de acum. Noi descoperim și facem, fără măcar să ne interesăm înainte. Și nu știm dacă ne-o luăm, pentru că nu ne spune nimeni. Nu ar fi profitabil.

Nu vă bucurați că alegem droguri ușoare, în locul celor cu accent penal. Noi suntem oamenii care abia află cât rău fac. Pe pielea noastră sau a altora. Voi nu. Puțini dintre noi se trezesc; mulți se pierd pe drum.

Nu vă mai uitați la televizor. Noi o facem mecanic, fără să știm de ce. Vedem doar ce ni se dă și reținem doar ca să facem conversații în pauze.

Nu intrați în realitățile alea virtuale ale noastre. Pentru că noi vrem adesea să le amestecăm cu cea reală, și atunci ne rătăcim la granița dintre ele. Nu o recunoaștem, ne dăm stăpâni, cunoscători, inventatori. Dar, atunci când le închidem pe toate și nu ne aude nimeni, recunoaștem în șoaptă. Ne-ați vazut vreodată mai mult de o zi fără virtual și fără să lăudăm timpul ăla ca pe o minune?

Nu fumați, ca să ne arătați că se poate să o faci și să trăiești. Fumăm noi altele care nici măcar nu vin în forma asta, sute de manipulări. Și vă arătăm, puțin și des, că trăiești, dar nu bine.

Nu ne lăsați fără toate leacurile alea băbești, doar pentru că voi ați descoperit confortul chimicalelor. Noi l-am luat de-a gata. Nu știm ce înseamnă, bănuim că sună a rău, dar nu avem dovezi, așa că ne complacem.

Nu ne mai scutiți de sfaturi de viață, pe care le refuzăm, la vremea lor. Uitați-vă o dată la știri și o să înțelegeți de ce.

Noi suntem bine. Sperăm să îmbătrânim frumos și să observăm că ne iese. Și asta pentru că undeva, acolo, ceva urlă în noi să ținem drumul bun. Poate că e vreo revelație pe care ne-ați transmis-o genetic, fără să știți. Sau poate că sunt vorbele alea pe care ni le spuneați, atunci când încă nu le înțelegeam.

statuie

Nu faceți ce facem noi

Rămâneți așa cum sunteți. Pentru că noi, cu înțelepciunea, abținerile, filtrele din gândire, speranța și credința stăm cam prost. Și nu prea are cine să ne arate direcția. Și parcă suntem cam rătăciți.

Ajutați-ne să nu îi mai vedem pe unii dintre voi că stau unii lângă alții, ca noi. Şi nu își mai vorbesc, ci doar stau pe telefon. Păstrați ce noi încă n-avem. Ajutați-ne să nu se ducă, odată cu voi, atâtea șanse să ne descurcăm cu viața. Ajutați-ne să creștem!

Cu respect,
Adulții de azi.

Foto: Pixabay.

Prev Bă, cât m-am înşelat în privinţa lui (DOC)
Next E mult gri. Nu e doar alb sau negru (Grasu XXL)

About Author

Monica

0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment

* contact

*

Sunt de acord.


CAPTCHA Image