Ăsta e genul de întâmplare în care, dacă ți-a picat să te regăsești, măcar să fii de partea convenabilă a problemei. E și celalalt gen, din care protagonistul – ginerele care nu merită – lipsește din cadru. Așa că să nu mă întrebați detalii. Deci, să pornim camera!

În secolul în care unii mai au puțin și fac proteste pentru drepturile scoicilor, un nene voia să își joace mâna în stil de școală veche. Mai exact, autoritatea lui de șef peste familia proprie și încă câteva trebuia să se simtă în tot magazinul, aseară. Îi cumpăra ginerelui niște cadouri la întâmplare. Altfel, nu îmi explic legătura dintre o băutură la 0,0X litri aleasă pe logica „pe aia”, cea mai ieftină lamă de ras, cel mai scump săpun (era Dove, dar la un magazin de cartier contează mai mult să te ajute să te speli decât cu ce), o pungă de pufuleți mare (aleasă de mine, că așa a vrut soarta) și una de cadouri mică. La fiecare dintre ele accentua că ginerele nu merită. Nimeni nu știa ce.

În tot timpul ăsta, vânzătoarea dădea din cap, repeta exact ce spunea el și zâmbea. Iar noi, restul, mai aflam câte ceva despre viața omului. În teorie, cu ginerele ar fi trebuit să se pună bine, pentru că ăla are grijă de fii-sa ca nimeni altul (repet, vorbim în teorie, nu îmi dați exemple sau articole).

Și intervine viața

Toată situația ducea înspre momentele alea când oamenii tind să se împrietenească repede și eficient cu vânzătoarea de la cel mai apropiat loc de aprovizionat cu chestii, că poate îi servește mai repede, mai bine, mai cu drag și mai uită să numere restul. Doar că, de obicei, soarta are simțul umorului, așa că sunt șanse ca nenea să se întoarcă la magazin fix cu ginerele care nu merită. Și, dacă vânzătoarea ar ști detaliul-problemă și ar fi diplomată, ceilalți din magazin poate că nu. Iar ginerele ar fi mândru că socrul îi prezintă săpunul excusivist, fără să își știe limitele. Dacă le află, totul o să țină, brusc, de agerimea socrului.

Și cam tot alea sunt momentele când îți dai seama că, cu cât îți e mai drag un om, cu atât îi comentezi, îl etichetezi și, ocazional, îl înjuri mai cu patos. Așa că, după ce lași de înțeles că te-a bătut soarta să petreci mult timp cu cel mai nașpa om de pe pământ, te duci și îl iei în brațe cu cel mai mare foc. Oricine știe asta. Toți. Mai puțin ginerele.

Așa că, nenea, cu plăcere! Ai timp să te pregătești.