M-am uitat la televizor. Nu mă laud cu asta, pentru că de obicei măcăne pe fundalul vieţii domestice. Dar acum chiar m-am uitat. Am vrut să văd ce mai ascultă lumea, în caz că ascultă cineva ce cântă ăia de pe canalele de muzică. Am dat peste nişte versuri de melodii de neuitat, în toate sensurile posibile. Din care ai ce învăţa, dacă nu ţii cont de anumite aspecte ale vieţii.
În principal, ascult rap şi mult din ce derivă din el. Am mai zis asta. Am şi plăceri vinovate din alte genuri sau preferate din rap pe care le numesc ţigănii, cu toate intenţiile bune. Dar muzică de televizor parcă n-am mai ascultat de cecva timp (de voie, nu de nevoie, aşa cum se întâmplă prin magazine). Şi am analizat versuri de melodii. Şi a ieşit un top.
Versuri de melodii care bat…
E naşpa să le ai cu scrisul. E şi mai naşpa să îţi placă. Pentru că descoperi chestii. Deşi fără ele nu ar fi ieşit minunăţia de mai jos.
1. Timpul
Mă refer la cel al acţiunii şi nu dătătorul nostru de metafore, figuri de stil şi citate.
Studiu de caz: Shakira – Me enamore.
De ce: Shakira a fost regină a metaforelor şi datului din buric. S-a măritat şi e fată cuminte. În timpul ăsta mai şi cântă. Păcat.
Rezumatul piesei: Se îndrăgosteşte, doctorul îi confirmă că e sentiment şi e bun. De bucurie, a ieşit în club şi a dansat până a obosit. Aşa zice ea. Şi tocmai ce era în club când…
Extras:
Morala: …bea două mojito, pe care le numără şi vede unul cu ochi frumoşi. Brusc, mai stă, deşi obosise şi vrea să facă copii cu el. Doar cu el.
2. Spaţiul
Dacă se poate numi aşa. Dar trăim într-un loc şi nimeni nu poate să conteste asta, aşa cum nimeni nu poate dovedi că există alt univers sau chestii d-astea tehnice care să susţină melodia în cauză.
Studiu de caz: Jason Derulo – If I’m Lucky.
De ce: Auzisem de el. Nu ştiu de unde şi parcă nu mi-aş aminti. Aduce puţin a Usher, după o răceală. L-am văzut de 3 – 4 ori în aceeaşi zi, pe acelaşi canal, deci presupun că e la modă.
Rezumatul piesei: El o iubeşte, ea la fel. Nimeni n-are vină: ea că zice că nu a tratat-o frumos, el că e nevinovat şi că a avut încredere în el…
Extras:
Morala: …pe note de dans şi vodkă, Derulo vrea să o reîntâlnească pe faţa cealalaltă a pietrei de mormânt. Adică în altă viaţă, tot el explică în caz că nu ne-am prins. Îl trec fiorii când se gândeşte la ea şi, de emoţie, o provoacă să nu îi fie dor de el. Apoi vine iar vodka. Şi apoi recunoaşte că e egoist după ea (aşa zice). Încă puţină vodkă.
3. Sentimentele
Sentimentele, emoţiile, iubirea. Astea-s supreme. Dar şi ele trebuie manageriate (conduse suna prea normal). De piesa asta nu am avut cum să scap, pentru că era peste tot. Nici măcar numele artistului nu aveam cum să nu-l reţin. Se pare că le place vânzătoarelor să asculte piesa de la început. Încerc să înţeleg de ce. Nu îmi iese.
Studiu de caz: Luis Fonsi şi Demi Lovato – Echame la culpa.
De ce: Demi Lovato scapă de probleme, Luis Fonsi vrea să mai facă bani după Despacito. Are şi el dreptate. Parcă prea se dusese piesa şi numele lui rămăsese cu nişte zeci de gări în urmă.
Rezumatul piesei: Se salută vesel. Apoi, el începe. A înţeles că nu ea e aia rea, ci el şi-a ars-o prost. Deşi ea nu l-a cunoscut niciodată cu adevărat. Deşi s-a dus magia îndrăgostelii. Şi singura ei grijă a fost să îl cunoască. Nu e ea de vină, e el. Nu vrea să o facă să sufere. Mai bine o lasă aşa…
Extras:
Morala: …Şi se tot ceartă pe vina cui e. Dar sunt amândoi de acord că le lipseşte un sărut pe care el îl promite şi vina e a lui… Aţi înţeles voi. Şi totul se întâmplă aşa pe o veselie de parcă îţi vine să te cerţi cu cineva, de focul unui bairam. Dar d-ăla reuşit, nu de la care pleci primul.
Nu toţi suntem perfecţi
Ştiu, parcă prea critic şi scot din context. Nu e vina lor că nu văd eu metaforele (p-asta cu vina o ştiu de la Fonsi). Timpul nu contează, atâta vreme cât se întâmplă ce trebuie. Şi nici spaţiul, că doar totul e relativ.
Oricum, ca să nu dau doar în alţii, nimeni nu e perfect. Dovada clară pentru asta şi care a trecut orice probă a timpului e Uzzi pe Faţă în faţă (Atenţie: versuri de melodii obscene, bla bla). Dar şi rap-ul ăsta al meu parcă are şi părţi bune. Am scris mai demult despre câte învăţături biblice şi de casă sunt în piesele rap. Textul ăla s-a pierdut undeva în tehnologie. Poate că aşa a fost să fie. Până atunci, poate că ar trebui să ascultăm şi versuri de melodii pe care nu le înţelegem. Pentru siguranţă.
