Căni de ceai

Căni de ceai

Dimineaţă. Aceea în care nu sună alarma şi nu trebuie să îi repet organismului că, într-adevăr, e momentul de plecare, deşi nici măcar cerul parcă nu-şi acceptă soarta. Dacă, în majoritatea zilelor, dimineţile se plănuiesc, acum doar se întâmplă. E o pauză de la ce trebuie să fie pentru ce e. Dimineţile de genul se iau pas cu pas. Şi, pentru că e momentul simţurilor să se bucure, e şi ocazia ca întreaga casă să fie parfumată de cani de ceai. Vrac. Teancuri de culori ce dau naştere unor armonii de mirosuri şi gusturi.

Ceaiul are un lor aparte, pentru că întregul lui ritual mă face să mă bucur iar de bogăţia sensurilor din cuvinte şi să zic că da, ceaiul se găteşte, însă ca de sărbătoare şi de fiecare dată. Viaţa e împărţită în etape, iar cele mai des întâlnite sunt acelea în care te îngrijeşti şi celelalte, de care te bucuri. Uneori, ele se combină. În alte dăţi, preferă să te acapareze cu o singură ocazie, intens şi sigur.

Cele mai mişto tipuri de ceai

Aşa îmi şoptea şi punga de Rooibos şi vanilie din sertar,  cu o trupă întreagă de texturi şi arome într-o singură formulă. Matematic, vorbim de un gust palpabil precum caramelul, un miros de ciocolată roşie, dacă ea chiar ar exista, cu o cireaşă în formă de vanilie. Dulce şi complexă. A decis să îşi aştepte momentul, după amiaza, atunci când va livra relaxare.

Pregătită pentru spectacolul de matineu, punga de ceai de Merişor şi căpşuni şi-a asumat datoria să livreze energie, printr-un gust jucăuş şi sălbatic, dar temperat de căpşunile delicate. Probabil că, aici şi acum, bătrânii ar completa cu efectele de vitamina C ale merişoarelor. Sporite cu câţiva stropi de lămâie. Fără zahăr, deoarece viaţa trebuie parcursă aşa cum e, şi nu cu aditivi.

Dar lipsea ceva. Aerul proaspăt, care să îl completeze pe cel de afară şi închidea cercul senzaţiilor. Trei fire de mentă. Pentru că şi în cana aia trebuie să fie ceva care zâmbeşte puţin ştrengăreşte, dar mai mult aprobator. Acum totul e gata, iar micile bucurii pot începe zile în care apar mari întâmplări.

Nu trebuie să fim japonezi ca să îngenunchiem în faţa unui ceai. Dar îl putem face să ne confirme că, până la urmă, noi controlăm viaţa şi nu invers.

Foto şi produse: Arta ceaiului.

Prev Jocuri de cărţi
Next Ghid de asamblare pentru cheia succesului

About Author

Monica

0 Comments

No Comments Yet!

You can be first to comment this post!

Leave a Comment


CAPTCHA Image